350 de secte in Romania

9 octombrie 2005

350 de secte in

Romania

 
“Pe fondul frustrarilor generate de tranzitie, propovaduitorii noilor pseudoreligii
gasesc teren fertil in tara noastra

Jurnalele de stiri au prezentat cu insistenta, in ultimele doua saptamini, afacerea
MISA, o poveste care devine tot mai complexa pe zi ce trece, dupa principiul
bulgarelui de zapada. Operatiunile Parchetului si ale politiei impotriva organizatiei
Miscarea de Integrare Spirituala in Absolut (MISA), condusa de Gregorian Bivolaru ,
au captat atentia opiniei publice, mai ales ca scandalul ofera toate ingredientele
unei telenovele de succes: sex (cu varianta sex in grup), pornografie, spiritualitate
si mistere, precum si citeva lovituri de teatru, dintre care regasirea fratilor
desperecheati. Autoritatile au perchezitionat mai multe locuinte ale organizatiei,
in Bucuresti, au confiscat tone de materiale pornografice, au audiat peste 100
de adepti ai sectei, liderul ei a aparut pe toate canalele de televiziune si pe
prima pagina a ziarelor, a fost arestat si apoi eliberat. MISA este insa, potrivit
specialistilor, numai una dintre cele aproximativ 350 de grupari cu caracter religios
active pe teritoriul Romaniei. Evenimentele recente ridica problema situatiei
sectelor la noi, caz studiat de sociologi, psihologi si chiar SRI. Dincolo de
orice ingrijorare sau mirare fata de apartenenta unora sau altora la diverse secte
si grupari religioase, subiectul este important, tocmai pentru a nu emite sentinte
pripite si pentru a nu trata cu eventuala indiferenta lucruri care i-ar putea
afecta atit pe cei implicati, cit si intreaga societate.

Saracia si perspectivele neclare fac din Romania un teren fertil pentru traficantii
de iluzii. Tot mai multi romani, imbolditi de speranta mintuirii sau tentati de
avantajele materiale pe care le ofera in prima faza sectantii, sint racolati de
nenumaratele organizatii obscure aparute imediat dupa caderea regimului comunist
si ajunse deja intr-o perioada de relativa inflorire. Despre acest subiect s-a
discutat inca de la inceputul anilor 90, o perioada in care lumea parea mai mult
decit dornica sa caute formule neconventionale si miraculoase de iesire dintr-un
impas aparent cronicizat. Fenomenul evolueaza mai degraba in functie de o atitudine
decit de o conjunctura. Mai mult decit lipsa credintei, ceea ce frapeaza la tinerii
de astazi este disponibilitatea fata de tot felul de credinte, spunea sociologul
Daniele Hervieu-L?ger. S-a vehiculat ideea ca mai mult decit altii, romanii ar
fi dispusi sa se lase sedusi de promisiuni direct proportionale cu marile lor
frustrari si sperante.

Expresia unei disidente sociale

Omul postmodern s-a indepartat de credinta, religiile consacrate nu-l mai satisfac
intru totul; nu mai accepta neconditionat preceptele traditionale, atitudine ce
i s-ar parea dogmatica si retrograda, cauta intelesuri noi in textele vechi si
este gata, in numele tolerantei, sa faca loc in universul sau spiritual unor ingrediente
exotice. Astfel se explica interesul general pentru modalitati alternative religiei,
care a crescut constant in ultimii ani, fenomen sesizat in primul rind de strategii
industriei de divertisment, care s-au orientat in consecinta, astfel incit cartile
de initiere in domeniul ezoteric au atins tiraje impresionante, iar numeroasele
filme si seriale televizate care pun in scena fenomene supranaturale, vampiri
si vrajitoare, au urcat in topurile de audienta. Insusirea unor elemente ale budismului
(socotit, potrivit sondajelor internationale, cea mai toleranta si completa religie,
prin importanta pe care o acorda meditatiei si tacerii), inclusiv a unor prescriptii
dietetice sau erotice, nu este condamnabila. Atunci cind acest interes capata
forme patologice, fenomenul este insa de natura sa ingrijoreze.

Amestec de religii

Sectele sint grupari religioase de dimensiuni mici, desprinse de biserica oficiala
a unui stat, un grup inchis, alcatuit din adeptii unei anumite doctrine. Semnificativ
este faptul ca sectele resping majoritatea stilurilor de viata, precum si setul
de valori existent intr-o societate. Oricum, sectele sint, de cele mai multe ori,
expresia unei disidente sociale. Ele urmaresc sa raspunda unor nevoi fie individuale,
fie de grup, care sint resimtite ca pareri impuse de o societate sau de catre
sistemul religios dominant, explica sociologul Traila Cernescu, director al institutului
CURS.

Pe teritoriul Romaniei, deosebit de virulente sint sectele care practica doctrine
eclectice (amestec de elemente crestine, budiste, yoga etc.) si se remarca printr-o
fatada religioasa, putindu-se usor discerne eforturile unor centre de coordonare
mondiala de a impune o noua ordine nu numai cultica sau sociala, ci si politico-economica.
Cu astfel de preocupari se remarca secta Copiii Domnului, grupare interzisa
in cele mai multe tari europene. Acuzata de pedofilie, santaj, prostitutie, corupere
si sechestrare de minori, secta a fost implicata in mai multe procese deschise
in tari europene, SUA si Australia. In Romania, secta isi desfasoara activitatea
sub acoperirea unei Fundatii cu sediul in Bucuresti, inregistrata ca organizatie
caritabila in iulie 1994. In realitate, fundatia a organizat ashram-uri in
mai multe localitati. In aceste nuclee inchise, adeptii sint indoctrinati conform
profetiilor liderul sectei, David Moses Berg, care proclama ca intreaga societate
umana este o creatie a Satanei. Pentru a determina pe puternicii acestei lumi
sa se lepede de Satana, tinerele adepte ale sectei sint indemnate sa acosteze
persoane publice in scopul practicarii asa-numitului flirty-fishing, asimilabil
prostitutiei. Aveti singura responsabilitate de a aduce in aceasta lume mesajul
iubirii, realizind noua noastra viata numai prin Gratie, nu prin munca, sustine
Berg. Grupurile sectei unde se practica acest fel de viata crestina se autointituleaza
case, in care adeptii (unii dintre ei minori) practica promiscuitatea sexuala
sub pretextul studierii legilor vietii in cadrul comunitatii, se arata in raportul
SRI.

Spalarea creierului si fanatismul extrem

Dincolo de fatada cultica, sectele desfasoara activitati ce tin de militantismul
politico-social, avind contingente cu culegerea sistematica de informatii prin
structuri specializate ilegale si chiar cu terorismul international.

In Romania activeaza ilegal gruparea Ananda Marga (Calea Fericirii) si secte
fundamentalist-islamice de sorginte siita si wahabbita. Gruparea sectanta hindusa
Ananda Marga (Calea Fericirii) este prezenta in Romania de ramura Ananda
Marga Universal Relief Team. Fondata in 1963 in India si pentru fanatismul religios
al adeptilor sai secta are antecedente extremist-teroriste notorii, fapt pentru
care este interzisa in mai multe state. Din 1982, pe plan international nu a mai
revendicat si nici nu a mai fost suspectata de activitati cu caracter extremist.

Secta isi propune sa se implice activ in schimbarea lumii, sa lupte atit impotriva
comunismului, cit si a capitalismului, pentru a instaura in intreaga lume o societate
construita pe principiul PRAUD – o forma de anarho-sindicalism primitiv. Gruparea
este cunoscuta in plan international prin practicile sale de racolare de adepti
din rindul copiilor institutionalizati. Prin claustrare, impunerea unui program
rigid si dezumanizant si a unui regim alimentar sarac in proteine, minorilor li
se inoculeaza ideea naturii divine, se arata in studiul SRI.

Sinucideri in masa

In afara Romaniei, lucrurile stau mult mai rau, daca este sa ne amintim citeva
dintre marile tragedii provocate de astfel de grupari, cum ar fi cazul sectei
Biserica Crestina Templul Poporului, ai carei adepti s-au sinucis in masa, la
29 noiembrie 1978, in Guyana. Mai bine de 1.000 de oameni au acceptat aceasta
finalitate cu certitudinea unei iminente apocalipse. Tragedii similare s-au intimplat
si cu membrii Sectei Davidienilor, din Statele Unite (1993), sau cu cei ai sectei
Ordinul Templului Solar (1997). In vara anului 2000, o alta grupare a mortii,
Biserica Restaurarii celor Zece Porunci din Uganda, a ingrozit mapamondul printr-un
masacru de proportii, soldat cu sute de victime.

Grefate mai putin pe frustrarile unui popor si mai mult pe slabiciunile general
umane, sectele au succes, reusind sa-si transforme simpatizantii in adepti cu
obedienta oarba. Interzise pe vremea regimului comunist, sectele s-au inmultit
si in Romania imediat dupa schimbarea sistemului politic. In ultima vreme se
semnaleaza penetrarea in Romania a unor secte de orientare milenarist-agresiva,
functionind ilegal sub diverse denominatiuni, se arata intr-un raport SRI din
2003.

Forta malefica a sectelor

Fenomenul aparitiei sectelor, generalizat la nivel international, este invers
proportional cu dinamica religiilor recunoscute si pus in evidenta de sondaje
ce evalueaza audienta marilor religii traditionale in rindul publicului occidental.
Potrivit unui studiu realizat in 1994, doar 67% din francezi se declarau catolici,
fata de 81% cu opt ani mai devreme; in schimb, 71% credeau in telepatie si 60%
in astrologie. La tineret, tendinta este si mai clara: in 1997, doar 46% din francezii
cu virste intre 18 si 24 de ani isi afirmau credinta in Dumnezeu, fata de 62%
in 1977 si 81% in 1967. 40% din tineri se declara fara religie, dar multi dintre
ei sint gata sa creada in reincarnare, astrologie, farmece, vrajitorii, extraterestri
si demoni. Tendinte similare atesta si studiile realizate recent in alte state
occidentale sau in state din Europa de est.

Cercetatorii estimeaza numarul unor astfel de asociatii cu caracter spiritual
la 2.000 in Statele Unite, 1.500 in Japonia, 800 in Franta – repertoriul lor incluzind
grupuri psihotehnice, cluburi de yoga si asa- numite noi comunitati crestine.
Romanii se declara insa, intr-o majoritate covirsitoare, crestini (90%), multi
dintre acestia socotindu-se chiar crestini practicanti. Cu toate acestea, structurile
care au, mai nou, succes si in Romania, promoveaza, de fapt, un amestec de crestinism,
budism si chiar practici samaniste ca odihna in Duhul (similara transei mistice)
sau betia cu Duh Sfint (accese de ris necontrolate). Respectivele structuri
sectare propaga dogme subversive: din punctul lor de vedere, statului, natiunii,
guvernului si institutiilor sale le-ar corespunde o forta malefica, constituind
o ierarhie satanica, pe care adeptii trebuie sa o combata prin vorba si fapta.
Sectele de acest fel dezvoltate pe substraturi doctrinare necrestine nu sint mai
putin periculoase: Atentatul comis de adeptii sectei AUM in 1995, la metroul
din Tokyo, sau sinuciderea in grup a membrilor gruparii californiene Heavens
Gates sint dovezi ale acestui lucru, se arata in raportul SRI.

Refugiu in pseudovalori

Sociologul prof. Ioan Mihailescu arata ca sectele se manifesta impotriva lumii,
intrucit ele apar din frustrarile impuse de societate si functioneaza ca modalitati
de raspuns a acesteia prin refugiul in valorile religioase. Sectantii urmaresc
o serie de obiective, dintre care cele mai semnificative se refera la depasirea
sentimentelor de frustrare prin inlocuirea lor cu sentimentul perfectionarii religioase
si privilegiul salvarii in lumea de apoi.

De asemenea, ele urmaresc constituirea unor comunitati ale celor puri si perfecti,
explica sociologul Traila Cernescu, director CURS. In general, membrii sectei
considera celelalte grupari religioase ca fiind eronate si apreciaza societatea
globala drept decadenta sau diavoleasca. Din perspectiva sociologica, se pune
intrebarea pina unde se poate spune ca sectele reprezinta o aventura a spiritului
uman. Raspunsul la o astfel de intrebare necesita cunoasterea motivatiilor reale
ale fiecarui fapt studiat. Oricum, declaratia drepturilor omului si Cetateanului
de la 1789 prevede, in articolele 10-11, ca nimeni nu poate fi tras la raspundere
pentru opiniile sale, fie ele chiar religioase, daca manifestarea lor nu tulbura
ordinea publica stabilita prin lege. Comunicarea libera a gindurilor si opiniilor
este unul dintre drepturile cele mai de pret ale omului. Prin urmare, orice cetatean
poate sa vorbeasca, sa scrie si sa tipareasca liber, in afara cazurilor prevazute
de lege, in care va trebui sa raspunda la folosirea abuziva a acestei libertati.
Cu alte cuvinte, libertatea consta in a putea face tot ce nu dauneaza altuia,
explica sociologul Traila Cernescu.

Tinerii, primii racolati

In general, sectele se dezvolta in perioadele de schimbari sociale rapide, in
care sentimentele de frustrare sint mai frecvente. Sectele se preocupa de toate
aspectele vietii si de comportamentele indivizilor, insistind mult pe educatia
religioasa a tinerilor, care este facuta de un personal calificat in aceasta directie,
explica profesorul Traila Cernescu. De regula, resursele materiale provin din
donatii private si mai putin din subsidii guvernamentale.

Potrivit profesorului Ioan Mihailescu, in Romania au fost identificate 350 de
secte de o mare diversitate, ceea ce face dificila clasificarea lor. Chiar daca
este vorba de grupuri sociale de dimensiuni mici, sectele au fost studiate in
decursul timpului de diversi sociologi si psihologi de marca. Religia a reprezentat
de cele mai multe ori un liant al vietii sociale, un instrument spiritual si institutional
al cresterii coeziunii sociale si al mobilizarii resurselor in vederea unei mai
bune adaptari la mediul schimbat.

Totusi, se impune semnalat faptul ca uneori diferentele dintre optiunile religioase
pot sa accentueze tensiunile si conflictele din interiorul unei comunitati. Desi
in ultimii ani au fost realizate o serie de studii cu privire la starea de religiozitate
si de revigorare a unor miscari religioase, necesitatea continuarii demersurilor
pentru cunoasterea complexa a fenomenului reprezentat de secte este, deopotriva,
utila si benefica pentru asigurarea unei functionalitati sociale in conditii de
normalitate, spune sociologul Traila Cernescu. “



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X